03 / 10

Spații verzi

Satisfacția privind mediul înconjurător este unul din cele 10 criterii UE pentru calcularea calității vieții [1]. Conform studiului Mercer din 2019 Bucureștiul a pierdut 2 locuri în topul anual, ajungând pe locul 109 din 231 de orașe vizate. Opt din primele zece orașe din top sunt din Europa.

Legat de criteriul spațiilor vezi și a spațiilor publice privind calitatea vieții, Bucureștiul a făcut câțiva pași în ultimii 10 ani, desigur bineveniți, dar fără a duce la bun sfârșit proiectele demarate.

Un instrument esențial și prioritatea nr. 1 trebuie să fie maparea și inventarierea resurselor, demarat în 2011 prin Registrul spațiilor verzi. Acest instrument care ar trebui folosit pentru gestiune și mentenanță este însă inutil dacă informația nu este permanent actualizată, astfel încât orice intervenție asupra spațiului verde să fie consemnată. Registrul verde ar trebui să acopere inclusiv spațiile publice pietonale, cu același sistem de urmărire a calității intervențiilor și de anunț al intențiilor viitoare.

Un asemenea instrument ar fi esențial și pentru implementarea unei viziuni mai ample asupra subiectului, viziune care deocamdată nu există. În acest sens, este foarte importantă realizarea unei strategii de dezvoltare (cantitativă și calitativă) a infrastructurii verzi a orașului. Infrastructura verde a orașului vizează atât spațiile verzi publice, cât și pe cele private, iar o direcție aplicată în multe orașe europene este aceeea de a de generara o succesiune de parcuri de buzunar (pocket parks) și coridoare verzi (green ways / coulée verte) care să lege marile "pete" verzi ale orașului — o infrastructură verde care să iți permită să mergi pe jos sau cu mijloace de transport alternativ. Strategia ar trebui să includă preocuparea pentru accesibilitatea tuturor spațiilor verzi, a spațiilor publice și a locurilor de joacă, cu preocuparea mai marii deschideri a acestora către natură, prin intervenții sustenabile.

Strategia ar trebui să pună bazele introducerii unor „unelte” și acțiuni care să poată face, în timp, trecerea de la o viziune de ansamblu către local, implicând comunitatea: campanii de informare și educare despre subiecte punctuale, astfel încât deciziile să fie înțelese și susținute de bucureșteni; generarea unor ghiduri locale care să fie asumate de primărie și aplicate atât în spațiile verzi publice, cât și în cele private (în special ținând cont de speciile prezente în respectivul loc, vizându-le pe cele care provoacă alergii, o problemă din ce în ce mai acută în București și foarte puțin adresată); pregătirea unor echipe de intervenție locală pe subiecte punctuale și urgente.

Toate instrumentele menționate mai sus —de la Registrul spațiilor verzi, la strategia de dezvoltare, la ghiduri locale etc.— sunt eficiente doar atunci când sunt folosite cu seriozitate de specialiști. Simplul fapt că ele au fost bifate și există într-un sertar cu aceste nume nu ajută nici spațiile verzi și spațiile publice, nici pe bucureșteni. Pentru creșterea calității vieții prin mediul încojurător trebuie atenție și dedicație pentru acest subiect!