04 / 10

Mobilitate & accesibilitate

Calitatea spațiului public în București este puternic afectată de sufocarea produsă de ocuparea trotuarelor de mașinile parcate. Experiența mersului pe jos în București devine un chin pentru pietoni și o imposibilitate pentru persoane cu dizabilități sau părinți cu cărucioare pentru copii.

Bucureștiul este cel mai aglomerat oraș din Uniunea Europeană, conform unui studiu TomTom din 2019. În general petrecem în trafic cu peste 50% mai mult decât ar trebui pentru distanța parcursă, iar la orele de vârf timpul se dublează.

Aproape două milioane de mașini circulă zilnic prin oraș, aproximativ o treime din toate mașinile înregistrate în țară. Pe lângă aglomerație, ele sunt o cauză majoră și pentru poluarea fonică și a aerului.

Conform unui studiu făcut în 2014 în vederea elaborarii Planului de mobilitate urbană durabilă, 83% din deplasări în București sunt pe distanțe scurte, mai mici de 10 km, iar 45% din deplasări pe distanțe mai mici de 3 km. În plus studiul arată că numărul de călătorii zilnice cu autoturismul este mai mare decât numărul de călătorii cu toate mijloacele de transport în comun la un loc, ceea ce îngreunează traficul, este ineficient și total neecologic (grad de poluare).

Acestea evidențiază necesitatea de a face trotuarele accesibile și ușor circulabile, de a crea și întreține trasee dedicate bicicletelor și de a face mai eficient transportul public.

Bucureștiul trebuie să fie redat pietonilor nu doar în sensul parcurgerii trotuarelor, ci și vizual, al experimentării orașului. Spațiul urban este intrinsec legat de acest ritm de plimbare, pentru că interacțiunea oamenilor cu strada și cu imobilele este mult mai intensă prin parcurgerea „la pas”. Aceasta determină apariția unor anumite tipuri de spații la parterele clădirilor, ce pot contribui în timp la ridicarea calității vieții în cartierul respectiv, prin animarea străzilor.

Crearea unor zone pietonale doar în centru (centrul vechi) sau în weekend nu poate să înlocuiască acest demers de facilitare/încurajare a mersului pe jos în întreg orașul, prin eliberarea trotuarelor de mașinile parcate.

Managementul parcărilor este și prima prioritate desemnată de specialiștii care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), un document a cărui implementare ar fi făcut primii pași către rezolvarea problemelor de mobilitate din București.

Pe lângă managementul parcărilor și eliberarea trotuarelor, următoarea prioritate este, conform PMUD, creșterea atractivității transportului public, inclusiv printr-un sistem de plată integrat.

„Orice analiză a performanței unei administrații locale în ceea ce privește mobilitatea urbană trebuie să înceapă cu o analiză cu privire la implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). În București, PMUD 2016-2030 Regiunea București - Ilfov a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București prin Hotărârea 90 din 29.03.2017. Astfel, toate măsurile prevăzute de document au devenit obligatorii pentru Primăria Municipiului București și instituțiile din subordine, precum și pentru primăriile de sector și instituțiile din subordine. Strategia adoptată conține măsuri cu implementăre pe termen scurt, mediu și lung. Cele pe termen scurt sunt cele prioritare, cele fără de care implementarea altor măsuri își pierde efciența.”, citat din raportul PMB – 3 ani, întocmit de CeRe Participare, Optar și Active Wach.

Pentru a vedea cum nici măsurile pe termen scurt, care ar fi fost prioritare, nu au fost implementate încă, și pentru a afla mai multe detalii despre stadiul de implementare al PMUD puteti ciți raportul aici.