10 / 10

Arhitectul și orașul

Arhitecții lucrează având la bază legea nr. 184 din 12 aprilie 2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, din care cităm:

„Art. 1 Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect şi constituirea Ordinului Arhitecţilor din România, ca formă de organizare independentă, nonprofit, autonomă, apolitică şi de interes public.

Art. 2 (1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultură de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale şi ecologice. (2) Creaţia arhitecturală este menită să organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, având obligaţia de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale şi al patrimoniului imobiliar.”

Deci arhitectul este în poziția cheie de a face legătura între beneficiar, administrație (lege) și aspectul cultural al gestului de a construi, aducând prin educația și cultura sa o valoare esențiala pentru calitatea spațiului construit.

Educația de arhitectură dureaza 6 ani, în urma cărora se obține diploma de arhitect. Dar pentru ca arhitectul diplomat să poată obține și dreptul de semnatură, adică să își poată asuma responsabilitatea în coordonarea proiectelor, el trebuie să facă — în fața Comisiei Naționale de acordare a dreptului de semntură — dovada unei experiențe solide acumulate în toate direcțiile de competență care privesc proiectarea și transpunerea în practică.

Pentru a ajuta acumularea sistematică/structurată a acestei experiențe, OAR a organizat stagiul astfel încât experiența arhitectului stagiar să fie cât mai amplă, trecând prin toate misiunile arhitectului. Arhitectul diplomat este înscris la Ordinul Arhitecților ca stagiar și, la finalul stagiului, dă examenul pentru acordarea dreptului de semnatură. Odată obținut dreptul de semnătură el este înscris în Tabloul Național al Arhitecților (TNA).

În felul acesta, Ordinul Arhitecților din Romania este, prin legea ce guvernează profesia de arhitect, garantul profesionalismului și al deontologiei profesionale.

Arhitectul are în vedere și interesul privat, dar și coerența ansamblului urban din care viitoarea clădire va face parte, și are pregătirea necesară pentru a întelege ce face ca acest ansamblu să fie coerent, în locuirea pe termen scurt dar ținând cont și de impactul pe termen lung.

Astfel arhitectul  are responsabilitatea profesională și civică pentru o arhitectură sustenabilă, pentru o arhitectură atentă la cerințele orașului, la cerințele comunității, ale beneficiarului, cu respect pentru patrimoniu și mediul construit. Codul deontologic al arhitectului întărește obligațiile față de societate, față de oraș și față de propria profesie.