08 / 10

Concursul de soluții și calitatea orașului

Calitatea spațiului construit al orașului trebuie să fie un obiectiv-cheie al administrației orașului, municipală și de sector. Noile intervenții în oraș trebuie să fie exemplare în termeni de calitate, iar investiția publică devine astfel instrumentul-cheie pentru creșterea calității spațiului urban.

Cum putem face ca investiția și proiectele publice care decurg din ea (edificii, parcuri, piețe, instituții publice etc.) — să promită această calitate?

Un rol esențial în realizarea dezideratului de calitate ridicată îl joacă selecția pe baze profesionale a echipelor de proiectare care vor transforma investiția în proiectul din care se va naște obiectul construit sau amenajarea urbană/peisageră cea mai potrivită în locul supus intervenției.

Experiența internațională ne arată că varianta cea mai bună (și folosită în toată lumea pentru investiția publică) este ca selecția „proiectantului” (a serviciilor de proiectare) pentru fiecare obiectiv important să fie făcută prin procedura de achiziție numită concurs de soluții.

Alinierea legislației noastre de achiziții publice la cea europeană, odată cu Legea 98 din 2016, propune concursul de soluții ca alternativă la licitație pentru achiziția publică în domeniul arhitecturii și urbanismului.

Concursul de soluții este o procedură de achiziție a serviciilor de proiectare pentru intervenția propusă prin investiție în care un juriu compus din profesioniști recunoscuți face o selecție bazată pe calitatea soluției în limitele de cost propuse și nu doar pe criteriile cantitative (prețul cel mai mic) pe care se bazează licitația.

Doar folosirea denumirii de concurs nu garantează calitatea!

Pentru a obține rezultate, concursurile de soluții de arhitectură trebuie să fie organizate la standardele internaționale probate de experiența de pretutindeni și acceptate de organizațiile profesionale europene și internaționale (UIA, UNESCO, ACE), standarde pe care legislația noastră le permite, dar administrațiile nu au încă o experiență proprie.

• Multe achiziții publice de până acum au folosit denumirea de „concurs de soluții” pentru proceduri de licitație mascate (criterii de atribuire axate pe preț, condiții restrictive de participare, documentații incomplete). Această practică trebuie evitată!
• În aceeași măsură, trebuie evitată pentru investițiile publice și practica licitației pentru contracte de tip „design and build”, pentru că aceasta nu este orientată în primul rând spre calitatea proiectului, ci spre un calcul de eficiență economică a activității de execuție din perspectiva firmelor de construcții. Deși mai complicată, numai separarea proiectării de execuție poate conduce la rezultate de calitate ale investiției.

Cunoașterea acestor standarde necesare bunei organizări a unui concurs, a principiilor de corectitudine, profesionalism și transparență care le guvernrează, este esențială pentru a organiza un concurs de soluții eficient.

Ele constau în: tema bine fundamentată, condiții corecte de participare (garantarea prin regulament a condițiilor egale de participare, anonimizarea proiectelor, proceduri transparente, etc.), estimări de cost realiste, juriu profesionist și independent și, în final, contractarea câștigătorului pentru proiectarea obiectivului propus .

Încă din 2015 (când a fost înființat departamentul de concursuri al OAR), Ordinul Arhitecților din România a aplicat aceste principii în organizarea și colaborarea cu autorități publice din toată țara, a 16 concursuri naționale și internaționale (pe care le puteți vedea aici).

Dintre acestea, 14 concursuri au fost organizate în parteneriat cu autorități publice locale, a căror bună colaborare este întotdeauna foarte importantă pentru succesul unui concurs de soluții, iar organizarea corectă a concursurilor de soluții este strâns legată de un bun rezultat final în realizarea proiectului câștigător.

Reușitele acestor concursuri (unele deja în execuție) vor contribui la creșterea calității mediului construit și, implicit, la creșterea calității vieții în orașe nu doar prin calitatea proiectelor câștigătoare, ci și prin poziționarea corectă în raport cu nevoile orașului încă de la conturarea primelor intenții ale Autorității Contractante în sensul organizării unui concurs.

De exemplu, colaborarea susținută dintre OAR și administrația publică a orașului Cluj-Napoca (prin Consiliul Județean Cluj și Primăria Municipiului Cluj-Napoca a arătat), din ultimii 5 ani, că organizarea corectă a concursurilor de soluții este strâns legată de un bun rezultat final în realizarea proiectului câștigător.

Exemple în acest sens sunt proiectul pentru Turnul Pompierilor din Cluj-Napoca (2016), care se află în faza finală a etapei de execuție; Parcul Feroviarilor din Cluj-Napoca, proiect care așteaptă licitația pentru execuție; Amenajarea urbană Strada Kogălniceanu, Cluj-Napoca, care a primit recent autorizația de construire; și proiectul pentru Extinderea sediului Consiliului Județean Cluj, a cărui documentație a fost recent predată de către arhitecții câștigători Autorității Contractante.

Pentru a veni în sprijinul bunei organizări de concursuri de arhitectură de către administrațiile publice locale, Departamentul de concursuri al OAR a elaborat și perfecționat standarde și proceduri, cuprinse în Ghidul de bune practici pentru organizare concursurilor de soluții pentru autorități publice, elaborat în 2017.

OAR București susține această practică pentru capitala noastră.

În ultimii ani, OAR București a reușit să convingă mai ales investitori privați sau organizații, de avantajele concursului de arhitectură pentru investițiile pe care le planifică; exemplu stau 6 concursuri organizate cu succes (mai multe detalii pe situl OAR București, aici) iar unele sunt deja executate.

Dar și autoritatea publică începe să înțeleagă justețea acestui mod profesionist de „proiectare a orașului”, chiar ultimul concurs pe care îl veți găsi pe site, Reclaiming the river, a fost organizat de OAR București (în parteneriat cu OAR), beneficiar fiind Primăria sectorului 3.

Nu orice obiectiv de investiții (temă de proiect) se pretează la organizarea unui concurs. De aceea este nevoie de colaborarea strânsă dintre autoritățile publice, investitori și profesioniști pentru a selecta de comun acord teme și locuri cât mai potrivite, pentru a ghida procedura pe căile care îi asigură corectitudinea și profesionalismul și dau încredere concurenților și, finalmente, pentru a duce la cele mai bune rezultate.

OAR București dorește să devină o platformă care să faciliteze această colaborare.

Cu cât vom avea mai multe concursuri de soluții pentru investițiile publice, cu atât calitatea spațiilor publice și edificiilor va crește și cu atât eficiența investițiilor va ajunge la nivelul pe care îl dorim pentru orașul nostru.