09 / 10

Cartografierea digitală a orașului

Planul Urbanistic General al Bucureștiului (PUG) e depășit. A fost aprobat în anul 2000 și, din 2010, anul în care ar fi expirat conform legii, a tot fost prelungit, astfel încât e valabil și azi. Faptul că Bucureștiul a funcționat atâția ani pe un regulament învechit și fără legătură cu situația actuală e grav. La fel de grav este faptul că reglementarea dezvoltării s-a făcut prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) derogatorii de la reglementările PUG.

Deși concepute la origine ca niște instrumente de detaliere și precizare a PUG în interes public, PUZ au ajuns să fie întocmite în proporție covârșitoare din inițiativă privată, elaborate în vederea aducerii unor beneficii individuale, ale dezvoltatorilor, fără a ține cont de impactul asupra cartierului și de interesele cetățenilor.

De asemenea practica substituirii PUG prin PUZ de sector este incorectă profesional și la limita legii. De fapt sunt niște mini-PUG mascate, elaborate pe teritorii arbitrare, fără coerență urbanistică, și fără parcurgerea procedurilor specifice PUG.

Este o prioritate ca acest „vid legislativ” urbanistic să se încheie.

Avem nevoie de o baza de date publică. Până când nu va exista o situație foarte clară a terenurilor din punct de vedere cadastral, juridic, cu toate informațiile necesare accesibile într-o astfel de baza de date, nu vom putea să avem o dezvoltare sistemică a orașului care să integreze toate aspectele.

De aceea este esențială cartografierea digitală a Bucureștiului în care să apară toate informațiile: de la date despre proprietăți specifice planurilor cadastrale, la funcțiuni, spații verzi, arbori de aliniament, dotări, echipamente publice, rețele, transport etc.

Un „strat” important al acestei baze de date ar trebui să fie reglementările de urbanism , astfel încât acestea să fie ușor accesibile pentru oricine, în timp real. De asemenea procesul de consultare publică trebuie să se poată desfășura prin intermediul acestei platforme.

Orașul nu are încă cadastrul general finalizat.

Aceasta este răspunderea ANCPI / OCPI, și este esențială. De 10 ani se finanțează lucrări de cadastru general prin diverse localități din țară, dar la București nu. De asemenea, nu există o evidență clară și actualizată (cu evidența topografică a terenurilor) pentru imobilele din domeniul public și privat al Municipiului București.

E important ca această bază de date, odată implementată, să și fie permanent actualizată, printr-un mecanism dedicat și cu proceduri clare. Fără această actualizare în timp real a intervențiilor și modificărilor, instrumentul devine inutil prin faptul că se va perima foarte repede.

Ar trebui chiar ca aceasta obligativitate să fie legiferată. Deși au existat inițiative în acest sens, acestea s-au lovit fie de lipsa de colaborare între administrații (PMB / primării de sector / ministere), fie de refuzul deținătorilor de rețele de a face publice bazele lor de date.

Toți actorii publici și privați ar trebui să colaboreze în vederea elaborării și actualizării bazei de date urbane.