07 / 10

Administrație locală transparentă, eficientă și incluzivă

Legea privind transparența decizională în administrația publică (legea 52/2003) este cea care ar trebui să determine contextul în care hotărârile și sedințele consiliului local sunt transparente, incluzând participarea și implicarea catățenilor. Din păcate, prevederile acestei legi au fost mult timp ignorate și, chiar dacă lucrurile se ameliorează, încă nu sunt nici în litera și nici în spiritul acestei legi.

Doar documentațiile de urbanism în București sunt publicate și updatate constant, în funcție de fazele de avizare prin care trec, pe portalul urbanism.pmb.ro, Sistemul de informare și consultare a populației privind documentațiile de urbanism este funcțional și eficient, întrebările și părerile putând fi adresate direct prin platforma online.

Problema este că, de fapt, aceste comentarii și eventualele obiecții ale cetățenilor privind diversele documentații care le pot afecta vecinătățile și cartierul, sunt notate, cuprinse într-un raport împreuna cu răspunsurile date de proiectant, însă de cele mai multe ori rămân fără efecte. Consilierii pot consulta aceste rapoarte și apoi vota respectivele documentații eventual fără amendamente, fără a ține cont real de opiniile cetățenilor, fără să existe un dialog constructiv.

Iar exceptând hotărârile legate de urbanism și amenajarea teriotoriului, din totalul hotărârilor de consiliu în perioada iulie 2018 – iunie 2019, doar 1,54% au fost publicate pe situl primăriei pentru consultare publică.

În București sunt din ce în ce mai multe comunități care s-au organizat în grupuri de inițiativă civică care, punând o presiune reală și constantă pe reprezentanții lor în consiliu reușesc uneori să obțină rezultate. Însă dialogul cu cetățenii ar trebui să fie o manieră firească a administrațiilor publice locale de a funționa, nu o luptă constantă pentru a se ajunge la o comunicare reală și care produce rezultate.

În acest sens,

1. Este foarte importantă aplicarea legii în ceea ce privește transparența decizională (legea 52/2003), pe lângă crearea unor instrumente dedicate comunicării neîngrădite cu cetățenii, inclusiv la nivel de primării de sector, pe canale cât mai accesibile și deschise (chiar social media), dându-le acestora ocazia să ia cuvântul în ședințele consiliului general, conform prevederilor acestei legi.
2. Revenind la documentațiile de urbanism, este foarte importantă funcționarea conform legii a comisiilor tehnice. De exemplu comisia tehnică de urbanism nu s-a mai întrunit de un an, deși avizul dat de această comisie ar trebui să fundamenteze deciziile de aprobare luate de arhitectul sef. Prin eludarea implicării reale a profesioniștilor în procesul de avizare, există riscul ca standardele de calitate a proiectării de arhitectură și urbanism să nu fie respectate, iar un sistem de avizare care ar trebui să fie supus mai multor foruri riscă să devină subjugat unei singure entități, fără o verificare a activităților și a deciziilor asumate.