01 / 10
Politici urbane și strategii pe termen lung
Bucureștiul este principalul pol de dezvoltare al României (aproximativ 25% din PIB-ul țării) și cu toate acestea NU A BENEFICIAT în ultimii 30 de ani de nici o strategie globală de planificare urbană finalizată și transpusă în politici și proiecte concrete și coerente, dezvoltarea orașului fiind mai mult jocul hazardului în transpunerea unor strategii și politici sectoriale, a presiunii unei economii emergente și a rezolvării unor disfuncții punctuale și majore.
Așa cum se întâmplă în orașele europene, este nevoie de un centru de expertiză multidisciplinară care să furnizeze mijloacele pentru o mai bună cunoaștere a realității orașului și a zonei metropolitane, astfel încât acestea să poată fi mai bine pregătite pentru viitor.
Acest organism ar regrupa expertize în materie de cunoaștere și dezvoltare urbană și teritorială, de statistici și analize socio-economice, de suport pentru educație și de calitate arhitecturală, pentru a putea depăși în acest fel modul sectorial de gândire și intervenție, și pentru a putea produce analize și strategii transversale.
Ar fi un organism de interes public care ar putea să furnizeze o bază de reflecție pentru autoritățile publice locale și, concomitent, o bază pentru dezbateri publice cu cetățenii.
Tot acest organism ar trebui să aibă inițiativa strategiei de dezvoltare teritorială, propunând soluții integrate și perspective pentru construirea regiunii.
Ar fi o echipă pluridisciplinară de urbaniști, arhitecți, ingineri, geografi, sociologi, specialiști în ecologie, etc., iar acest amestec de discipline și competențe ar permite lucrul diferitelor proiecte într-o manieră transversală.
Misiunile acestei echipe ar fi:
- colectarea, dezvoltarea, prelucrarea, și producerea de date teritoriale și socio-economice
- elaborarea de analize și evaluări și consilierea pe subiectele analizate
- difuzarea cunoștințelor și informațiilor și de a pune în legătură diverșii actori implicați, animând astfel dezbaterea publică, sensibilizând bucureștenii cu privire la problemele socio-economice și teritoriale
- dezvoltarea unei expertize multidisciplinare și prospective a teritoriului orașului
- conceperea viziunii dezvoltării teritoriale și sprijinirea implementării acesteia prin instrumente de planificare strategică și de reglementare
- sprijinirea și urmărirea proiectelor care participă la dezvoltarea regiunii
- asigurarea reprezentării și integrării orașului la nivel metropolitan, național, european și internațional
Ar trebui să fie un organism deschis către dialog, care să poată accepta păreri conflictuale, privind cu curiozitate și interes idei noi ce ar putea să apară de la partenerii de discuție, luând în considerare opiniile exprimate de aceștia, respectându-și toți interlocutorii.
Ar trebui să fie în serviciul comunității, căutând să răspundă nevoilor cetățenilor și partenerilor, prioritizând întotdeauna interesul general și implicând într-o manieră transparentă toți actorii interesați în gândirea și construcția proiectului.
Exemple de bună practică și resurse
În căutarea unei scări umane, Jan Gehl, TEDxKEA
Jan Gehl este un arhitect danez și consultant în design urban, cu sediul la Copenhaga, a cărui carieră s-a axat pe îmbunătățirea calității vieții urbane prin reorientarea designului orașului către pietoni și bicicliști. Autorul mai multor cărți, Viața între clădiri, Orașe pentru oameni, și, mai recent, Cum se studiaza viața urbană, Gehl și colegii săi au fost consultanți pentru orașele Copenhaga, Londra, Melbourne, Sydney, New York și Moscova.
Cum a scăpat orașul Ghent de mașini și transformarea sa într-un deceniu
În 1997, Ghent și-a lansat „Planul de mobilitate pentru orașul interior”. Efortul ambițios de a transforma structura de mobilitate a orașului s-a confruntat cu opoziții majore din partea comercianților și a cetățenilor în primele etape ale proiectului. Principalele caracteristici ale planului au fost eliberarea centrului orașului de trafic, crearea unei zone pietonale mari, calmarea traficului prin introducerea limitelor de viteză de 30 km / h între zona pietonală și traseul de parcare și reproiectarea străzilor și a piețelor pentru a le face mai plăcute pentru vizitatori și cetățeni. Sondaje recente confirmă faptul că locuirea și vizitarea Ghentului au devenit mult mai plăcute decât acum un deceniu.
Planul pentru Canal - Bruxelles
Guvernul Regiunii Bruxelles-Capitală a inițiat Planul Canalului cu diverse obiective, inclusiv creșterea activității economice, crearea de locuințe, îmbunătățirea spațiilor publice și promovarea diversității funcționale și a populației. Pentru a mobiliza potențialul zonei Canalului, acesta a definit o zonă operațională, a decis o metodă, a format o echipă dedicată și a numit lideri de proiect.